Prima şi cea mai importantă ar fi că Peluza Sud îşi continuă activitatea începută în 2007, şi parcursă în toţi aceşti ani cu mai mult sau mai puţin succes, dar cu demnitate şi în acelaşi timp cu dragoste pentru echipa Oţelul Galaţi. Prezenţa membrilor Peluzei Sud Galaţi pe toate stadioanele ţării, indiferent că au fost meciuri oficiale sau nu, nenumărate mesaje, coregrafii şi prezenţa unui număr constant de membri la meciurile de acasă sunt argumente puternice pentru ca activitatea noastră să continue.

În numele Sudului, prin grupurile New Order, Grupa C şi Suporter Club Oţelul Galaţi, cât şi suporterii independenţi ce ni se alătură la fiecare meci al echipei noastre iubite invităm orice iubitor al echipei Oţelul, care doreşte să încurajeze campionii noştri, fie că este membru al unei brigăzi, fie doar ca prieten al nostru, să vină în peluza de sub tabelă sau în orice alt loc unde se cântă şi se încurajează echipa în mod organizat. Oricine visează în roşu-alb-albastru îşi va găsi oricând locul alături de noi.

Ţinem de asemenea să precizăm că plecarea grupării Steel Boys nu intervine în urma unor neînţelegeri cu ceilalţi membrii ai Peluzei Sud. Cu toate că drumurile noastre se despart, le respectăm decizia şi le urăm succes în Peluza Nord.

Sperăm ca aceste clarificări să încheie orice altă discuţie pe această temă şi să revenim la lucrul cu adevărat important spre care trebuie să se îndrepte atenţia fiecărui suporter al echipei şi anume susţinerea jucătorilor spre visul fiecăruia dintre noi şi anume primul titlu din istoria clubului.

Se incheie turul sezonului 2009-2010 si bineinteles ca urmeaza Cupa Peluza Sud , un eveniment foarte asteptat de toti membrii Peluza Sud Galati .Alaturi de brigazile ce activeaza participa si prietenii de la Dunarea Batrana, oameni care alaturi de noi promoveaza activ spiritul Otelul Galati.Cu toate ca startul oficial al competitiei e duminica , cupa a inceput deja prin mici tachinari in legatura cu viitorii castigatori .

Suntem siguri ca multi spera ca in vitrina propriei echipe sa straluceasca trofeul Cupei Peluza Sud Galati,insa ii asiguram pe toti ca si de aceasta data suntem pregatiti pentru a onora cum se cuvine statul de favoriti.Stim ca multi au in gand faptul ca aceasta criza ar fi putut demoraliza jucatorii echipei SCOG , insa ii asiguram ca noi nu jucam “cu burta goala” si nu a trebuit sa facem niciun credit bancar pentru a ne primi banii restanti.  Daca e sa ne intrebati care credem noi ca e avantajul nostru, raspunsul e extrem de simplu si e compus din trei cuvinte munca, munca si iar munca. Pentru cine nu stie devotamentul nostru pentru sportul rege atinge culmi de neimaginat , antrenamentele zilnice pe terenul de fotbal fiind efectuate pana la epuizare. Nu credem in individualitati care sa straluceasca pe teren, credem in munca,in devotament si in puterea si coeziunea grupului.E stiut faptul ca in SCOG nu sunt vedete , si numai relatiile de joc cimentate in lungi ore de antrenamente, credem noi ca ne vor aduce mai aproape de castigarea celui de-al treilea titlu consecutiv.

Ca detinatori en-titre ai titlului  ne revin doua datorii extrem de importante : prima, aceea de a veghea ca spiritul sportivitatii sa domine competitia si a doua , ca prin atitudinea aratata pe teren sa isi onoreze competitorii si sa nu scada ritmul in niciunul din meciurile acestei competitii.Si nu dorim altceva de la competitorii nostri decat sa dea tot ce au mai bun in ei , astfel incat impreuna sa aducem Cupa Peluza Sud Galati la un alt nivel fata de primele doua sezoane.

Asteptam toti suporterii echipei , prieteni, oameni de presa , si simpli privitori duminica , pentru a fi alaturi de membrii Peluza Sud intr-un eveniment ce se vrea a fi inca o modalitate de a promova Otelul Galati si ai aduce alaturi pe toti cei ce iubesc culorile ros alb albastre.

Sambata seara mi s-a parut ca se purta ciudat. Facusem planuri sa mergem la un bar ca sa bem ceva. Fusesem la cumparaturi cu prietenele mele toata ziua si am crezut ca era suparat ca am intarziat. Nu a zis nimic. Conversatia nu incepea, asa ca am propus sa mergem undeva unde sa putem vorbi in liniste. A fost de acord dar era in continuare tacut si absent. L-am intrebat ce nu era in regula. A spus ca e totul ok. L-am intrebat daca era suparat pe mine…daca tacerea lui era din vina mea. Mi-a spus ca nu are legatura cu mine si sa nu imi fac probleme.
In drum spre casa i-am spus ca il iubesc, el doar a zambit si a continuat sa conduca. Nu imi pot explica comportamentul lui. Nu inteleg de ce nu mi-a spus “si eu te iubesc”…..
Cand am ajuns acasa, am simtit ca l-am pierdut, ca si cum nu ar mai fi dorit sa aiba de a face cu mine niciodata. Pur si simplu statea si se uita la televizor. Parea atat de distant si absent. In final m-am hotarat sa merg sa ma culc. Dupa vreo 10 minute a venit si el in pat, si spre surprinderea mea a fost receptiv la mangaierile mele, si am facut dragoste. Dar tot nu era el…am simtit ca era distras si cu gandul in alta parte. Am simtit ca nu mai rezist asa ca m-am hotarat sa il confrunt, dar el adormise deja.
Am inceput sa plang cu cearsaful in dreptul gurii pentru ca nu vroiam sa-l trezesc si am plans, si am plans, pana am adormit si eu. Sunt disperata. Nu stiu ce sa ma fac. Sunt aproape sigura ca se gandeste la alta. Viata mea e un dezastru.”

Jurnalul lui:
Azi Oţelul a pierdut ruşinos in deplasare, dar macar am futut. Măcar nu sunt ca aştia din echipă, toţi nişte LABAGII. Pardon, sunt în eroare! Ăştia au fost atât de proşti încât nici nu au mai reuşit să mă enerveze. Clar, nici măcar o labă adevărată nu-s în stare. Nişte impotenţi!

Inaintea meciul cu Dinamo, unul in care jucatorii isi puteau relansa evolutia in campionat, si in care jucatorii aveau nevoie de cat mai multi suporteri pentru a-i sustine , reprezentanti ai Peluzei Sud Otelul au luat legatura cu directorul general adjunct Catalin Tofan pentru a discuta despre conditiile ce trebuie indeplinite pentru a putea ajunge la meci. Destul de binevoitor, Tofan le-a comunicat toate conditiile necesare ( anuntarea jandarmeriei, purtarea cartilor de identitate, lista cu numele si CNP-urile tuturor celor ce vor face deplasarea,banii de bilete pentru achizitionarea acestora de la casele de bilete ale clubului Dinamo,etc) .Baietii s-au pregatit, si in opinia lor nu existau motive sa se ingrijoreze ca ar putea exista vreo problema .A venit si ziua meciul , si cu toate ca au plecat separat fata de membrii Peluzei Nord, pana la urma in apropiere de Bucuresti Peluza Sud a reusit sa ii ajunga din urma pe cei din Nord pentru a putea ajunge impreuna la meci. La marginea Bucurestiului au aparut problemele , adica jandarmii care au hotarat sa ii opreasca pe cei din  Sud , insa nu si pe cei din Nord.Suspect,insa asemenea lucruri se mai intamplasera, insa nu erau motive aparente de ingrijorare , baietii din Peluza Sud fiind asigurati la Galati de Tofan ca indeplinesc toate conditiile.Totusi jandarmii le-au cerut membrilor Peluzei Sud sa prezinte biletele pentru meci.Acestia au ramas surprinsi, si au declarat ca fusesera informati de clubul Otelul  ca biletele trebuie achizitionate de la stadion.Insa unul din sefii grupului de jandarmi ne-a comunicat ca fara bilete nu pot continua drumul spre stadion si trebuie sa se intoarca la Galati. Intre timp au aparut si alti jandarmi plus o masina de politie .Suporterii sunt dusi la o sectie, in aparenta pentru verificari de rutina.Au urmat telefoane catre Tofan care la aflarea vestii ca Peluza Sud a fost retinuta de jandarmi a inceput sa rada, insa la insistenta baietilor s-a induplecat sa le transmita un numar de telefon al unui oficial de la Dinamo.Alt telefon , insa si aici nicio sansa. Ni se da alt numar de telefon catre un subaltern al primului domn , si aici aflam pentru prima data ca e sigur ca nu vom intra la meci.Ni se  comunica pe un ton smecheresc faptul ca nu suntem agreeati de clubul Otelul si de aceea s-au cerut si s-au emis doar vreo 50 de bilete pentru suporterii Otelului ( surpriza sau nu, cam atati membri ai peluzei Nord au facut deplasarea la meciul de la Dinamo) .Surprinsi si in acelasi timp dezamagiti , baietii incearca din nou sa sune membrii din conducerea clubului Otelul insa de data aceasta atat Tofan cat si Marius Stan nu mai raspund la telefon.Se dau telefoane catre alti membrii ai Peluzei Sud care lucreaza in Bucuresti, si astfel aflam ca acestia au intrat fara probleme la meci cu bilete achizitionate de la casele de biletele ale clubului Dinamo inainte de a intra la meci.Deci motivatia jandarmeriei nu statea in picioare.Se face o ultima incercare, si sunt sunati ultrasii dinamovisti, care reactioneaza pozitiv si ne achizitioneaza biletele. Cu aceasta ocazie dinamovistii dovedesc un lucru extrem de important , anume ca spiritul ultras nu a murit cu toate ca multi ii canta prohodul . Avem biletele, insa jandarmii au din nou ceva de comentat, biletele nu sunt bune pentru ca au scris pe ele peluza sud , cu toate ca inainte nu ni s-a spus nimic despre o astfel de conditie. Trece prima repriza si noi tot in sectie suntem , tot pentru verificari (prin statie de data asta) .Realizand ca nu mai exista nicio sansa de a vedea meciul , si avand drept exemplu experienta altor peluze ( suporterii olteni patisera ceva similar in trecut) Peluza Sud se hotaraste sa plece acasa. Ca prin miracol nu mai este nevoie de nicio verificare si suntem lasati sa plecam. Bineinteles ca din nou s-a incercat contactarea unui responsabil de la club,insa nici pana la aceasta ora nu am primit nicio justificare pentru intamplarea nefericita. Neoficial, unele surse apropiate de conducere ne-a spus ca Stan si ceilalti au refuzat sa intervina cu toate ca stiau de conditia noastra, deoarece am reusit sa deranjam prin atitudinea noastra ostila contra lui Munteanu .Astfel ca in loc sa se caute adevaratii vinovati pentru rezultatele dezastruoase de pana acum , conducerea ne-a declarat pe noi indezirabili .E incredibil cat de repede isi pot schimba atitudinea conducatorii clubului fata de suporteri.Daca acum cateva luni , acesti suporteri erau inimosi si isi sustineau echipa printr-un amplu protest care a adus in bugetul clubului jumatate de milion de euro , acum ei nu mai sunt buni .Acum destabilizeaza echipa , si domoralizeaza antrenorul si jucatorii.Trebuie sa se tina seama ca Peluza Sud a cheltuit banii cu deplasarea si biletele la meci din propriul buzunar.E dreptul nostru de suporteri platitori de bilete si abonamente sa ne strigam nemultumirile la meciuri . Tinem sa amintim domnului Stan si domnului Tofan ca aceste practici de a baga pumnul in gura oricarui om care nu e deacord cu ei apartin un vremuri de mult trecute si se pot intoarce oricand impotriva lor.

Si Peluza Nord s-a prezentat bine ,punctand la nivel de imagine prin multitudinea de steaguri fluturate.Cred ca au fost cele mai multe steaguri in Peluza Nord de mult timp .

Foarte slab s-au prezentat suporterii echipei Steaua, veniti in numar mic , probabil pentru ca meciul s-a jucat duminica .Nu prea au mai beneficiat de ajutorul stelistilor de prin orasele alaturate.Au prezentat si un mesaj impotriva patronului lor.

A trecut socul mortii celui care a fost Nae Burcea,genialul jucator din partida cu Juventus. Suporterii si-au exprimat dorinta ca stadionul sa ii poarte numele pe veci acestui mare jucator, ca o recunoastere a eforturilor depuse de Nae si a iubirii ce a purtat-o pentru Otelul Galati . In momentul in care a fost pus acel banner pe poarta stadionului toti au spus ca intr-adevar Nae Burcea e acel jucator emblematic al Otelului care merita sa ofere numele stadionului .Niciun conducator al clubului nu a spus nimic cum ca ar fi ceva in neregula cu aceasta dorinta a suporterilor insa se pare ca totul a cam intrat in stand by . Sunt curios de ce Marius Stan nu a facut deja vreun pas in aceasta directie, de ce nimeni nu mai zice nimeni nimic despre redenumirea stadionului echipei Otelul Galati ?Oare s-a uitat atat de repede de cel disparut prematur , oare istoria si simbolurile echipei merita sa fie puse intr-un colt prafuit , unde sa nu mai fie bagate in seama de nimeni? Ma uit la jucatorii din lotul actual si realizez ca in veci nu vom mai putea avea jucatori ca Nae, oameni dedicati trup si suflet clubului si culorilor.Oamenii astia care in momentul in care pasesc pe poarta stadionului se gandesc la transferuri catre cluburi mai bogate , nu vor putea sa isi gaseasca un loc in inima noastra.Cred cu tarie ca schimband numele stadionului in “Nicolae Burcea” putem insufla copiilor ce joaca la echipele juniori o alta mentalitate .Chiar daca multi dintre ei nu cunosc istoria echipei la care joaca ,cred ca vor fi curiosi saafle cine e acel jucator care da numele stadionului.Nicolae Burcea poate fi exemplul ce trebuie urmat de tinerii nostri jucatori, un exemplu de profesionalism si modestie, de bun simt si daruire.Cred in acelasi timp ca denumind stadionul “Nicolae Burcea” poate da suporterilor un sentiment de identitate locala , deosebindu-ne pe noi de altii.Nicolae Burcea este simbolul nostru, idolul nostru , omul care a reusit sa castige respectul unei tari intregi si care a pus numele Otelul pe harta fotbalistica a Romaniei.De aceea il rugam pe Marius Stan sa grabeasca formalitatile pentru schimbarea denumirii stadionului .

Singur se caracteriza astfel:”Am apreciat intotdeauna prieteniile, dar cand este vorba de o treaba serioasa – cum este si fotbalul – voi pune de fiecare data pe primul plan competenta si seriozitatea. De asemenea, ma vor interesa, in primul rand, persoanele preocupate sa tina pasul cu tot ce apare nou în jocul cu balonul rotund”.Din pacate nimeni nu s-a gandit niciodata sa ii ofere sansa sa antreneze echipa ce a iubit-o mereu , Otelul.

El a fost numarul 10 din meciul cu Juventus, mintea limpede de la mijlocul terenului, si bineinteles ca de la el a pornit faza golului: Burcea a prelucrat un balon la centrul terenului (cum numai la el am vazut asa ceva), l-a deschis pe Dragoi, in careul advers, si acesta a fost faultat. Penalty acordat de arbitrul turc! Douazeci si cinci de mii de suflete au atintit ochii spre dreptunghiul verde. A executat Ion Profir si balonul a poposit în fundul plasei. 1-0 pentru Galati!

De acum ne gandim la el la timpul trecut, insa va ramane mereu in amintirea noastra .Un om cu mult bun simt, care nu a meritat decat respect din partea noastra.Ramanem cu speranta ca vreodata sa mai apucam vreun jucator la fel de talentat si de dedicat meseriei de fotbalist.Dumnezeu sa-l odihneasca.

Pentru cei ce nu stiu multe despre Nae va prezint un rezumat al activitatii lui:

S-a născut în februarie 1955, la Roşiori de Vede, oraş unde a facut primii paşi în fotbal. La 14 ani şi jumătate a fost promovat în echipa locală, divizionara  C, iar peste 18 luni primea vestea primei convocări la lotul naţional de juniori. Aici i-a avut coechipieri pe alţi jucători celebri: Balaci, Zoli Crişan, Marcel Raducanu, etc . Un an mai târziu a putut fi întâlnit în curtea lui FC Argeş, unde a debutat în Divizia A. În meciul de debut pe prima scenă – cu Politehnica Iaşi, scor 1-1, sub comanda antrenorului Ştefan Coidum – Nae a dat pasa golului egalizator şi a fost notat cu 8.

Într-un meci internaţional a debutat la 17 ani şi jumătate: Fenerbahce Istanbul – FCArgeş, eveniment care se petrecea în toamna anului 1972. Deşi foarte tânar, a fost în lotul echipei sale şi pentru meciul internaţional FC Argeş – Real Madrid. A stat două sezoane la Piteşti, după care Coidum l-a luat cu el şi l-a adus la Galaţi la Dunarea.

Echipa era în mare voga, în lot se aflau fotbalişti foarte cunoscuţi – jucători de calibru, cum se spune. Iată-i pe caţiva dintre ei:
Dan Coe, Ţiţi Dumitriu, Burcea, Stoicescu, Nedelcu I., Mustăţea, dar şi câţiva jucători gălăţeni valoroşi:
Ion Ionică, Morohai şi Ilie Hagioglu. Iar echipa a promovat în primul eşalon, spre bucuria miilor de simpatizanţi din oraşul de la malul Dunării. Burcea a fost un jucător de mare fineţe. Driblingurile sale derutante, schimbările de ritm şi de direcţie, participarea la construcţia fazelor – toate duceau la o asemănăre izbitoare cu Dobrin. I se spunea “creatorul”, pentru că el se afla la originea majorităţii fazelor unui meci, pe la el treceau toate mingile! Graţie priceperii şi maiestriei sale de servant, Puiu Antohi, Eugen Ralea, Ene Aret sau Costică Bezman se numărau printre golgheterii vremii. Burcea a rămas la Galaţi – în A şi B – şapte ani , până în 1981.
Pentru că în 1981 a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică din Galaţi, Burcea a primit repartizare pentru Botoşani. Aşa a ajuns Nae în vârful Moldovei, jucând la CS Botoşani (cu Ţiţi Dumitriu – aflat la începutul carierei de antrenor). A rămas aici doua sezoane, după care a revenit în oraşul în care sa simţit întotdeauna foarte bine (aici şi-a întemeiat şi familia).

A urmat perioada cea mai buna din cariera lui , perioada Otelul Galati.Abia promovată în primul eşalon, echipa numărul unu a Galaţiului, Oţelul Galaţi, obţinuse calificarea în Cupa UEFA. Nae Burcea făcea parte din acel lot de senzaţie de la Galaţi. Adversarul stabilit de sorţi – una dintre cele mai galonate echipe ale bătrânului continent – Juventus Torino.Toti stim rezultatul.

Următoarea perioadă din viaţa lui Burcea o reprezintă etapa Gloria CFR. Aici a activat atât ca antrenor cât şi ca jucător. Echipa evolua în Divizia C, iar după un sezon a promovat în eşalonul al doilea. Burcea a făcut o treabă bună, ducând-o până pe locul al doilea al Diviziei B. Ne aflăm în anii 1988-1989, iar în rândul acelei grupări se aflau o serie de fotbalişti care prin evoluţiile lor au făcut cinste fotbalului gălăţean: Rotaru, Antohi, State, Bancila, Ad.Oprea, Vali Ştefan, Bedreaga, Budac , Bontea, Carmen Stan, Ichim.
“Nae” Burcea a plecat în 1991 împreuna cu familia în Franţa, desfăşurându-şi activitatea la Hirson – o echipă de mijlocul clasamentului, din Liga a IV-a. În sezonul următor echipa a promovat în eşalonul al treilea, cu Nae în postura de antrenor-jucător. Începând din 1997 lucrează la Centrul de formare al CF Altfontville, în calitate de director tehnic şi antrenor principal.
În 2005 îl găsim reîntors în ţară ca antrenor la Dunărea Galaţi alături de Ion Viorel după 14 ani petrecuţi în Franţa, răstimp în care a urmat şi cursurile celebrei şcoli de antrenori de la Clairefontaine.
A ajuns  antrenor la Gloria Buzau, pentru ca apoi, în octombrie 2006, să preia campioana statului Congo, L’Etoile de Congo.

Etapa 1

Grupa 1 :New Order-SCOG 1-1

Grupa 2: Steel Boys – Dunarea Batrana 1-1

Etapa 2

Grupa 1:SCOG-Young Crew 1-0

Grupa 2:Dunarea Batrana- Grupa C 0-0

Etapa 3

Grupa 1:Young Crew – New Order 2-2

Grupa2:Grupa C-Steel Boys 2-2

Dupa cum observati multe egaluri si un rezultat la limita.Sortii au decis ca in semifinala SCOG sa intalneasca o alta pretendenta la titlu Grupa C , iar Steel Boys pe New Order.Spectacolul era deci asigurat in ambele semifinale si participantii nu ne-au dezamagit .Dintre cele patru semifinaliste , doua au reusit sa iasa in fata.New Order (revelatia turneului) si detinatorii trofeului , SCOG .Meciul a inceput interesant, si New Order a reusit sa deschida scorul .Insa SCOG ,dovedind respect pentru competitie si adversari, nu a abandonat lupta si a revenit spectaculos , golul victoriei fiind marcat in ultimele secunde ale meciului.

La sfarsitul competitiei toata lumea a fost multumita pentru ca pana la urma obiectivul cupei a fost asigurat , adica relatiile de prietenie s-au strans si ne-am simtit bine pentru cateva ore.Deci lasand la o parte titlul castigat de SCOG, toti au avut de castigat .